Dieta perfectă. Partea IV. Paleo – între prostie şi ipocrizie.

Dieta Paleo, cea mai căutată dietă, dieta care ocupă cel mai mare loc pe rafturile magazinelor după gluten free; dieta omului preisoric sau cum să ignorăm evoluţia rasei umane, a modului în care trăim şi mai ales evoluţia mâncării. Da, absolut nimic din ce mâncăm azi nu îi era accesibil omului preistoric. Mulţumim fermierilor pt asta, că altfel am fi dispărut ca rasă.

Citește mai mult

Dieta perfectă. Partea III. Carnivor? Nici o șansă.

În prima parte vă spuneam cum o domnișoară a început să consume doar carne cu efecte cică benefice asupra organismului ei. Mai sunt mulți ca ea în online, deci tind să cred că este un curent/modă. Dacă veganismul mi se pare ridicol și exagerat, a trăi doar cu carne întrece orice limită a ridicolului la care m-aș fi gândit vreodată. Citește mai mult

Dieta perfectă. Partea II. Vegan? Nu, mulţumesc.

Înainte de a alege o dietă, sau un stil de viaţă trebuie să iei în considerare câteva aspecte:

  • Vei putea ţine această dietă pt tot restul vieţii tale?
  • Îţi permite sănătatea asta?
  • Este această dietă potrivită cu stilul tău de viaţă?
  • Vei găsi alimente de calitate şi în buget pe parcursul întregului an?

Citește mai mult

Dieta perfectă. Partea I

Nu există. Stilul de viață perfect, nici el. Citește mai mult

NutriSmart: Cu ce înlocuim zahărul?

Pur şi simplu nu o facem. Chiar aşa, sunt foarte serioasă. Şi atunci ce facem? Învăţăm să-l reducem. Povestea de față e foarte personală, deci nu imposibilă și mai ales nu radicală sau extremă. Nu înțeleg extremismul, cu atât mai mult în farfurie.  Citește mai mult

NutriSmart: Frișcă vegetală? Mulțumesc, nu.

Primesc des întrebarea de ce folosesc frișcă  animală, adică smântână, pt dulciuri, și nu folosesc frișcă  vegetală sau variante vegetale. Citește mai mult

Ipocrizia din spatele veganismului

A fi vegan e o modă, cum e o modă să crezi că pământul este plat sau să fii antivax, toate 3 bazate pe ignoranță. Pt început hai să tragem un ochi la imaginea ce însoțește această postare. Iar dacă vă întrebați ce plantație e în imagine, e una de avocado, fructul preferat al veganului. Citește mai mult

Despre aroganța din spatele tastaturii

Îmi pun de multe ori întrebarea unde erau toți acești oameni care, zi de zi, ne oferă manifeste de prostie online. Probabil existau și acu câțiva ani, atâta tot că nu aveau unde să se manifeste atât de zgomotos. Acum e mult mai ușor. Facebook, bloguri, comentarii pline de ură și răutate gratuită aruncate la cine știe ce articol senzațional… Din spatele unui ecran, cu mâna pe tastatură și-au creat grupuri de „susținere”, unde se manifestă în voia lor, culegând adepți. Iar cei ce au curajul să spună ceva ce nu corespunde credinței lor, este exclus, jignit, blamat. Platformele de socializare online au devenit un fel de fabrică de oameni cu complex de Dumnezeu. Citește mai mult

Ce am învățat azi: pudra de țelină conține cantități semnificative de nitrați

Ce am învățat azi: pudra de țelină conține cantități semnificative de nitrați.

Uite ceva ce nu știam… dar ce știam?

De ce sperie nitrații? Alături de nitriți, sunt folosiți ca și conservanți și aromatizanți în industria cărnii. Nitrații sunt varianta mai de dorit a fi folosită (și nu am să intru aici în detalii).

Dar unde mai găsim nitrați? Sărurile de nitrat se găsesc din abundență în pământ (în special ca nitrat de sodiu); în apă (așa că fiți atenți de la ce izvor vă luați apa, doar pt că vine din inima munților nu o face mai bună); și ce sperie pe toată lumea: fertilizatori agricoli, fiind solubili și biodegradabili.

Controversa legată de utilizarea lor e dată de formarea nitrosaminelor (compuși cu potențial carcinogen), atunci când nitrații sunt în concentrație mare și temperatura de gătire e mare. E și unul din motivele pt care WHO a dat ridicola declarație cum că, carnea roșie dă cancer. Nu, carnea roșie nu dă cancer, dovadă fiind popoarele întregi care au acces doar la carne roșie. Excesul de carne roșie, cumulat cu o dietă lipsită în fibre și antioxidanți, poate fi un factor determinat. Plus excesul de mezeluri de proastă calitate, scăldate în nitrați și nitriți (și alte rahaturi). Din nou, doza face diferența.

Și nu, nu azotul e problema, trebuie să facem diferența între azot și compuși cu azot. Până la urmă azotul sub diverse forme se găseşte peste tot, 78% din aer, în apă, în sol, în plante și animale, și în noi oamenii (3.2%).

Îngheţată cu vodka

Sunt o persoană care între o bucată de brânză maturată şi o bucată de ciocolată, va alege prima variantă. Sunt puţine dulciuri care îmi plac la nebunie, iar înghetata e una dintre ele. Pur şi simplu ador îngheţata bună, indiferent de câte grade sunt afară.

Problema cu îngheţata: e foarte greu să găseşti o variantă cu etichetă bună sau măcar decentă. Iar atunci preţul e pe măsură; bineînţeles că reciproca nu e valabilă, multe branduri scumpe sau de lux au etichetă la fel de dubioasă precum variantele ieftine.

Şi pt că-mi place să mă joc prin bucătărie, mi-am propus să creez o altfel de îngheţată, una nerecomandată copiilor. De ce? Pt că e un fel de cocktail alcoolic pe bază de vodka sub formă de îngheţată.

Unul din avantajele acoolului cu grade multe, pe lângă gustul specific, este faptul că împiedică formarea cristalelor de gheaţă şi vei obţine o textură cremoasă. Asta dacă nu cumva ai o maşină de făcut îngheţată (care mă gândesc tot mai mult că ar fi o investiţie foarte bună).

Baza pentru îngheţată:

  • 3 gălbenuşuri;
  • 140 g zahăr;
  • 2 plicuri zahăr vanilat (ideal ar fi păstaia de vanilie);
  • 200 ml lapte;
  • 250 g mascarpone.

Gălbenuşurile se bat spumă cu zahărul şi zahărul vanilat până formează o spumă. Se adaugă laptele, şi amestecul astfel obţinut se fierbe pe baie de aburi până se îngroaşă puţin. Aveţi grijă la temperatură pt a nu transforma totul într-o omletă (mai mică de 65-70 grade Celsius). După răcire încorporaţi brânza mascarpone şi puneţi la frigider.

Îngheţată de caramel sărat cu nuci crocante:

  • ½ din baza pt îngheţată;
  • 200 ml smântână pt gătit/ frişcă (nu vegetală);
  • 50 g zahăr;
  • sare;
  • un pumn sănătos de nuci.

În paralel cu pregătirea bazei pt îngheţată, puneţi la caramelizat zahărul. Odată obţinută culoarea perfectă de caramel, adăugaţi smântâna şi sarea; lăsaţi la foc mic şi amestecaţi până la dizolvarea caramelului. Lăsaţi să se răcească şi puneţi la frigider.

Nucile se taie mărunt şi se prăjesc într-o tigaie neaderentă. Lăsaţi la răcit.

Odată răcit caramelul se bate bine spumă. Atenţie însă, nu veţi obţine spuma aceea aerată tipică pt frişcă.

Împărţiţi baza de îngheţată în 2. Într-una din jumătăţi, adăugaţi 2 shot-uri de vodka şi încorporaţi treptat spuma de caramel, folosind o spatulă de silicon. La final adăugaţi nuca.

Îngheţată straccialtella:

  • o tabletă de ciocolată amăruie (90g);
  • 200 ml smântână pt gătit/ frişcă (nu vegetală).

Bateţi frişca bine, după care o încorporaţi cu ajutorul unei spatula în baza pt îngheţaţă rămasă. Adăugaţi şi 2 shot-uri de vodka. Ciocolata se mărunţeşte şi se încorporează prin mişcări ample în cremă.

Puneţi cremele astfel obţinute la congelator. Ocazional, puteţi amesteca pt a fi 100% siguri că nu veţi obţine cristale de gheaţă, dar din experienţa personală, rezulatul e cât se poate de cremos.

Rezultatul e yummy. Garantat.