Cât de esenţiali sunt amino acizii esenţiali?– Partea I

Cu toţii ştim că proteinele sunt cele care formează masa noastră musculară şi că există numeroase diete care garantează slăbitul bazate pe un consum preponderant de proteine în defavoarea carbohidraţilor şi/sau lipidelor: dieta low carb, Atkins, Dukan, hiperproteică, South Beach, etc, diete carede altfel, au numeroşi adepţi. Pe de altă parte, de foarte multe ori există discuţii foarte aprinse între omnivori şi vegani despre aportul de proteine deficitar în dietele vegane. Adevăr sau mit rămâne să trageţi voi concluzia la finalul seriei dedicate amino-acizilor şi proteinelor.

Ce sunt amino acizi? Şi da, îmi cer scuze de pe acum dar urmează foarte puţină chimie…

Dacă nu eşti curios şi vrei să vezi care e treaba cu amino acizii esenţiali şi de ce se spune că fiind vegan e greu să ai un aport corect, cu un click aici ajungi direct acolo.

Amino acizii (AA) sunt compuşi organici care conţin în componenţa lor o grupare funcţională amino (-NH2) şi una carboxil (-COOH). Sunt cunoscuţi peste 500 de AA; dar din aceştia, doar 20 amino acizi se regăsesc în codul genetic. Importanţă biochimică (şi pentru noi) prezintă alfa amino acizii (α-AA). Ce înseamnă asta? Atât gruparea amino cât şi gruparea carboxi sunt legate la acelaşi atom de carbon, structura generală fiind următoarea, unde R este un radical adică restul moleculei de AA:

O altă caracteristică foarte importantă a AA este izomeria optică. Ce înseamnă izomerie?

2 compuşi se numesc izomeri atunci când formula lor chimică este aceaşi, dar structura lor chimică este diferită sau modul de aranjare al atomilor este diferit. De acea 2 izomeri pot avea proprietăţi foarte diferite. Există mai multe tipuri de izomerii, dar nu vom intra în detaliu astăzi. Ca să înţelegeţi, totuşi, am să vă dau un exeplu foarte simplu: alcoolul etilic şi dimetil eterul, ambii compuşi au formula chimică C2H6O, având aceaşi masă moleculară, dar în momentul în care scriem formulele desfăşurate arată cam aşa:

Ei sunt izomeri de structură şi au proprietăţi fizice şi chimice foarte diferite.

Izomeria optică, sau enantiomeria, face referire la acelaşi compus chimic, caracteristica acestui compus fiind prezenţa unui atom de carbon chiral, adică toţi 4 radicalii care se leagă de acel atom sunt diferiţi. Diferenţa dintre cei 2 izomeri e că unul este imaginea în oglindă a celuilalt, geometria compusului este diferită. Exact ca şi palmele noastre. Aceşti compuşi au aceleaşi proprietăţi chimice şi fizice, excepţie face abilitatea lor de a roti planul luminii polarizare. Cele care rotesc planul luminii polarizate spre dreapta se numesc dextrogire (d, +), iar cele care îl rotesc spre stânga se numesc levogire (l, -). În imaginea următoare aveţi un exemplu pentru amino acizi:

Şi acum de ce v-am chinuit atât? (ştiu, izomeria este o chestie greoaie şi pt mulţi studenţi la chimie).

Doar l-α- amino acizii sunt “cărămida” din care se formează proteinele.

Există o singură excepţie de la regulă; singurul AA care nu prezintă chiralitate este glicina, cel mai simplu AA, pentru că are 2 atomi de hidrogen la atomul de carbon α:

Care este diferenţa dintre animo acizi, peptide şi proteine?

Imaginaţi-vă că amino acizi sunt cărămida, peptidele un rând din zid, iar proteinele zidul de la casă. Adică mai mulţi amino acizi se leagă prin legătură peptidică pentru a forma o peptidă. Legătura peptidică este formată între gruparea –NH2 a unui amino acid şi gruparea –COOH a celuilalt, prin eliminarea unei molecule de apă. Mai multe peptide legate între ele prin legătură peptidică formează o proteină.

Deci cel mai important rol al amino acizilor ar fi cel de obţinere al proteinelor. Dar nu este singurul lor rol în organism, aceştia au şi un rol în buna funcţionare celulară, biosinteza a diverşi compuşi precum porfirinele, purinele, pirimidinele şi urea. Ştiu că sună prea chimic şi complicat chestile alea înşiruite de mine acolo, aşa că am să vă dau câteva exemple mai comune.

L-α- amino acizii liberi au un rol major în procese metabolice importante. De exemplu ornitina, citrulina şi arginosuccinatul participă în sinteza ureei, tirozina în sinteza hormonilor tiroidieni, iar glutamatul în biosinteza neurotrasmiţătorilor.

Hemoglobina este formată dintr-o componentă proteică numită globină și o componentă prostetică, hemul, care este un nucleu porfirinic, adică 4 unităţi de porfirină legate sub ceea ce eu numeam în facultate “fagure de miere“. În mijlocul acestui fagure de miere se află un ion de fier. Şi o altă analogie ce mie îmi plăcea foarte mult era cea cu clorofila, când în mijlocul unui fagure asemănător se află un alt metal, şi anume magneziul. Metalele fiind responsabile şi pentru culoare.

Printre purinele celebre sunt acidul uric sau adenina şi guanina care intră în componenţa AND-ului şi ARN-ului, şi una out off topic, dar al cărei fan declarat pe viaţă sunt: cafeina. Tot în componenţa ADN-ului şi ARN-ului intră şi pirimidinele citozină, timină și uracil.

Peptidele joacă un rol important în sistemul neuro-endocrin, intră în componenţa hormonilor, neuromodulatorilor sau neurotransmiţătorilor.

Cam atât aici şi dacă eşti curios dacă în veganism e foarte greu să ne asigurăm necesarul de amino acizi esenţiali, aici ai continuarea.

2 raspunsuri

Urmăritori & Pingbacks

  1. […] cel mai important aspect este enantioselectivitatea; enzimele sunt compuşi chirali (remember?), de foarte multe ori putând face distinţia între 2 enentiomeri ai unui substrat chiral. Cum […]

  2. […] amino acizi dar mai ales ce amino acizi intră în structura proteinelor şi a organismului nostru aici aveţi linkul către prima […]

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *