Colesterol-fobia II

Încercând să scriu cât mai scurt şi la subiect pt a nu vă pierde în detalii şi postări lungi şi obositoare, mi-am dat seama că am omis 2 subiecte foarte importante, atunci când acestea au fost aduse în discuţie:

  • de ce există vegetarieni/vegani cu probleme de colesterol?
  • de ce în diete de detoxifiere* sau slăbire bruscă riscăm să ne trezim cu colesterolul mărit?

* din nou cu menţiunea de rigoare nu cred în noţiunea de diete de detoxifiere…

Aşa că, hai să-i dăm bătaie…

Cum ziceam şi în prima parte, colesterolul este distribuit în toate celulele corpului nostru, în special în ţesutul nervos, şi este un constituent major al membranei celulare şi a lipoproteinelor plasmatice; de asemenea este precursor pt un număr important de steroizi (colesterolul este un sterol), pt acizii biliari (“detergenţii” sistemului nostrum digestive), hormonii adrenocorticali (cunoscuţi şi ca hormoni de stres), hormonii sexuali, vitamina D, etc. Dar în general oamenii îl ştiu ca cel care dă ateroscleroză, sau ăla care ne înfundă venele cu grăsime… Şi cel mai important: se găseşte în organisme animale (om) şi nu în plante… Şi atunci la prima vedere prima întrebare e perfect justificată dacă nu luăm în considerare că o bună parte din colesterol o producem chiar noi în minunata uzină numită ficat din acetil coenzima A (Ac-CoA).

Acum, urmând firul logic al poveştii ne punem întrebarea cine este şi de unde apare acest Ac-CoA? Pentru asta va trebui să fac referire la ciclul acidului citric sau ciclul Krebs. Ciclul Krebs este dat de o serie de reacţii chimice ce au loc în mitocondrii, specifice organismelor aerobe, pentru producerea energiei prin oxidarea Ac-CoA la dioxid de carbon (CO2 sau “codoi“ cum cică i-ar fi zis o “somitate“ în ale chimie) şi energie chimică sub formă de adenozin trifostat (ATP). Dar asta e doar una din funcţiile ciclului Krebs şi azi doar la ea vom face referire, adică ciclul Krebs e un fel de sobă a organismului nostru pt producerea de energie din lemnele ce le băgăm pe foc, adică alimentele ce le mâncăm, sau din rezervele proprii atunci când nu o facem. Ciclul Krebs reprezintă ultima etapă a oxidării aerobe a carbohidraţilor, grăsimilor şi a marii majorităţi a aminoacizilor… TAM TAM… deci Ac-CoA se poate forma atât din aminoacizi, carbohidraţi cât şi lipide.

Dar nu toată Ac-CoA intră în ciclul Krebs, o bună parte din ea merge spre formare de colesterol sau spre sinteza de acizi graşi cu catenă lungă. Aşa că excesul se transformă în pufoşenie, adică grăsime. Dacă aveţi răbdare şi curiozitatea în imaginile de mai jos veţi vedea o sintetizare a metabolismului carbohidraţilor (lipseşte gluconeogeneza), lipidelor şi aminoacizilor (Sursă – Harper’s Illustrated Biochemistry, a large medical book, twenty-sixth edition)

Dietele vegetariene şi vegane ţinute după ureche, fără o educaţie serioasă în sensul ăsta riscă să aibă un exces de carbohidraţi şi lipide şi un deficit de proteine (în special sursă de amino acizi esenţiali), plus avem şi calea de a fabrica suficient colesterol în ograda proprie. Fără autoeducaţie e foarte greu să ne creem meniuri echilibrate vegane sau vegetariene. Noi nu avem cultura unor popoare sau regiuni geografice în care acesta este un stil de viaţă întipărit în sânge şi practicat de mii de ani. Noi, dpdv geografic şi climatic suntem făcuţi să fim omnivori, dar a fi omnivor nu înseamă a mânca carne de 3 ori pe zi sau chiar în fiecare zi… dar să nu deviem de la subiect.

Şi acum de ce zic că mulţi vegetarieni mănâncă mult mai prost decât unii omnivori. O mare parte din alimentele vegane/vegetariene ce se găsesc pe rafturi conţin cantităţi semnificative de uleiuri hidrogenate sau parţial hidrogenate, grăsimi trans, cunoscute pt rolul lor în creşterea LDL, scăderea HDL şi creşterea trigliceridelor în sânge. Cât despre vegetarienii care trăiesc bine mersi mâncând într-una brânzeturi grase, ei ar trebui să ştie că brânza conţine mult mai multe grăsimi saturate decât o bucată de carne. În plus, cantităţi mici de grăsimi trans se găsesc şi în grăsimea rumegătoarelor, grăsime regăsită şi în brânzeturi. Grăsimile trans sunt în “competiţie” cu acizii graşi esenţiali (acizi graşi  ω-3 şi ω-6 proveniţi din alimentaţie) şi pot duce la o deficienţă a acestora.

Pe de altă parte mulţi vegani, pt a-şi asigura proteina necesară dar şi senzaţia de saţietate consumă cantităţi destul de mari de oleaginoase. După acea să zicem că sunt acei (raw)vegani care nu sunt foarte atenţi la sursa de proteine şi care trăiesc cu fructe şi crudităţi pt ca sunt sănătoase şi au o încărcătură calorică redusă deci nu au cum să îngraşe. Mai mult vor considera că ronţăitul între mese e normal, un măr nu îngraşă. Şi nu vor respecta pauzele între mese sau fără a avea parte de o masă completă senzaţia de foame va apărea foarte repede.

O altă problemă a produselor dedicate veganilor/vegetarienilor este siropul de glucoză/fructoză adăugat pentru gust în te miri ce… Dieta modernă în sine este o sursă considerabilă de sirop de glucoză-fructoză care intră în vena portă hepatică. Fructoza duce la creşterea sintezei de acizi grași, creștere gradului de esterificarea a acizi graşi și secreție crescută VLDL, care pot să crească LDL colesterolul. Un aport crescut de fructoză poate gegenra hiperlipidemie (adică un nivel foarte mare de lipide sau lipoproteine în sânge).

Din curiozitate mai iau din când în când diverse produse vegane în mână spre a le studia eticheta… groază e puţin spus… cremvuşti vegetarieni, tot felul de creme, pateuri şi alte tartabile, smântână vegetală, biscuţi, cookies, foietaje, pizza congelată, gogoşi, Să nu mai zicem de cei care sunt vegetarieni cu cartofi prăjiţi în meniu cu diveste ketchupuri şi sosuri. Dar şi modul în care alegem să gătim acasă mâncarea are un impact major asupra rezultatului final şi a valorii nutritive şi calitative a ceea ce mâncăm, cum gătim? prăjim cumva? alegem oare şi un ulei cu punct de fumegare scăzut?

Ce e însă adevărat când vine vorba de avantajele unei diete vegetariene/vegane corecte şi scăderea colesterolului : un raport mult mai mare de acizi polinesaturaţi : acizi graşi saturaţi şi fitosteroli în dietă e un factor important pt scăderea concentraţiei de colesterol în sânge şi de protecţie împotriva bolilor de inimă. În general acizii graşi saturaţi sunt de origine animală (excepţii vezi uleiul de cocos, uleiul de palmier şi altele) iar acizii graşi nesaturaţi de origine vegetală (dar şi carnea conţine acizi graşi nesaturaţi, cea mai mare cantitate fiind în teorie în peşte, dacă acesta nu este de crescătorie şi e hrănit cu porumb şi cine ştie ce suplimente). Dar mai multe într-un articol dedicat lipidelor.

Despre creşterea colesterolului în slăbirea bruscă şi dietele de detox cu altă ocazie, nu de alta dar iar a ieşit un articol destul de lung.

 

 

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *