Articole

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea IV

Dacă este ceva la ce nu aş putea renunţa vreodată sunt brânzeturile maturate, adică învechite; proces care dă brânzeturilor o savoare deosebită şi uneori un miros caracteristic, cu care nu mulţi sunt prieteni. Pe vremea când nu ştiam ce gust are blue cheese-ul sau parmezanul, brânza mea preferată era de departe, brânza de burduf de culoare galben-verzui, gust uşor iute şi un miros atât de pronunţat încât trebuia s-o împachetezi bine să nu miroase tot frigiderul. În continuare brânza aceea face parte din topul meu, din păcate prin Banat e destul de greu de găsit iar variantele din comerţ sunt departe de acea variantă. Citește mai mult

Salată de vinete altfel

Ştiu că sezonul vinetelor e pe terminate, şi am tot vrut să scriu articolul ăsta ce ceva vreme, dar poate aţi umplut congelatorul cu vinete sau dacă nu, e pt la anul… Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea I

Dacă e o regulă de alimentaţie pe care toată lumea o ştie (nu neapărat respectă) e cea referitoare la micul dejun = cea mai importantă masă a zilei. Motivul fiind unul foarte simplu: rezervele de energie accesibilă rapid organismului sunt terminate de la cină până la micul dejun iar organismul are nevoie de energie pt ziua ce vine. Asta ni se tot repetă, şi ni se repetă. Ceea ce nu ni se spune este că nu ai cum să mănânci la micul dejun pentru întreaga zi, adică nu îţi iei la micul dejun rezerva de energie pt întreaga zi, ci îţi asiguri energia până la următoarea masă care are trebui să fie undeva peste 3-5 ore.

Citește mai mult

O fi sau nu avocado fructul minune?

Prima mea experienţă cu avocado a fost o senzaţie că aş mânca săpun cu gust de iarbă (sau cel puţin aşa îmi imaginam că are gust iarba). Astăzi cred că am zeci de combinaţii în care îl consum şi chiar am ajuns să-l iubesc. Cum ziceam totul ţine de obişnuinţă şi educaţie, iar gusturile, chiar şi culinare se educă, pe cât posibil la o vârstă cât mai fragedă. Citește mai mult