Articole

E adevărat că? Zahărul natural vs. zahărul procesat

E adevărat că ar fi mai sănătos să mâncăm fructe proaspete sau uscate (adică zaharuri naturale) şi nu dulciuri (adică zaharuri procesate)? O întrebare la care ai vedea la început doar un răspuns firesc: da. Doar că nu e tocmai aşa, ci are nuanţe, poate nu atâtea cât cele 50 de nuanţe de gri, dar câteva tot sunt.

La prima vedere a consuma fructe proaspete sau uscate este o alegere firească în defavoarea unei prăjiturele sau biscuit.

Dar?

  1. Corpul nostru nu ştie să facă diferenţa între zaharuri fie ele din fructe sau prăjitură. Tocmai am spus că sunt acelaşi lucru? Ups, dar da, asta am spus. Nu vă impacientaţi şi nu-mi săriţi încă în cap. Explic imediat. Pentru organism glucoza e glucoză, fructoza e fructoză, amidonul e amidon, etc., sau orice carbohidrat venit el din fruct sau din prăjitură.

Indiferent de sursa de provenienţă a carbohidraţilor organismul foloseşte în aceleaşi mecanisme pt a transforma carbohidraţii în carbohidraţi simpli (aici despre clasificarea carbohidraţilor); carbohidraţi simpli care mai departe sunt folosiţi pt producerea de energie, respectiv depozitarea sub formă de pufoşenie a excesului. Excesul din orice sursă e exces. Iar fructele uscate abundă în carbohidraţi ceea ce poate duce foarte uşor la un exces, aportul de carbohidraţi fiind undeva pe la 60-70 g/ 100 g.

  1. Dar care e diferenţa majoră?

– fructe proaspete: au fibre, apă şi micronutrienţi (vitamine şi oligoelemente);

fructe uscate: au fibre şi micronutrienţi, dar sunt o sursă super concentrată de zaharuri şi ai nevoie de voinţă pt a te abţine la câteva;

fructe confiate: sunt un mare NU; confierea presupune conservarea prin fierberea fructelor într-un sirop de zahăr, mult zahăr.

Fibrele, pe lângă rolul lor în asigurarea saţietăţii, încetinesc absorbţia la nivel intestinal. Cu toate acestea, nu înlocui o masă completă cu fructe niciodată. Ce însemă o masă completă? O masă care conţine proteine, grăsimi şi carbohidraţi în anumite proporţii. Şi gustările ar trebui să fie mese complete. Fructele în sine nu ţin de foame, nu oferă senzaţie de saţietate. Iar dacă alegi o gustare doar de fructe uscate-confiate, impactul asupra organismului va fi dat de cantitatea mare de zahăr per cantitate mâncată, cu tot aportul de fibre.

o prăjitură realizată din ingredient tradiţionale sau aşa zisa prăjitură de casă are cele 3 grupe de macronutrienţi:

  • proteine din ouă, lactate (lapte, iaurt, kefir, brânză);
  • carbohidraţi din făină, zahăr, fructe, lacate (da, şi lacatele au carbohidraţi);
  • grăsimi vegetale (ulei, niciodată margarină) sau animale (unt, smântână sau alte lacate, untură, nuci, cocos);
  • stau mai prost la capitolul fibre, aport care e mai mare în cazul prăjiturilor cu fructe şi nuci, cocos sau cookies cu fulgi de ovăz sau făină integrală.

majoritatea covărşitoare a dulciurilor din comeţ sunt bombe calorice lipsite de valoare nutritivă:

  • sirop de glucoză-fructoză sau alţi îndulcitori;
  • margarină, în comerţ trecută ca şi grăsimi vegetale (parţial) hidrogenate;
  • foetaj (tot cu margarină);
  • tot felul de coloranţi şi aromatizanţi, conservanţi;
  • frişcă vegetală (adică o margarină aerată, îndulcită şi cu multe altele pt a stabiliza spuma aia);
  • etc.
  1. Dar ce ne îngraşă cu adevărat nu e fructul vs. prăjitura. Şi aici am să exclud toate acele dulciuri de comerţ. În momentul în care vedeţi pe lista ingredientelor cele enumerate mai sus, ideal ar fi să nu le puneţi în coşul de cumpărături. Atunci? Nivelul glicemiei în momentul în care mâncăm fructul sau prăjitura. Adică dacă mâncăm atunci când nu ne este efectiv foame.

Fructele ronţăite între mese când nu ne este foame ne vor îngrăşa. Adică, ai mâncat bine şi peste 1,5-2 ore te gândeşti tu că ai vrea ceva dulce şi alegi ceva fructe că doar sunt sănătoase. Nu tocmai. Pacreasul secretă insulină şi pentru ele. În plus revenim la faptul că fructele nu oferă senzaţie de saţietate. Câţi nu cunoaşteţi senzaţia de ‘mi-e foame’ instalată la foarte puţin timp după consumarea unei mese de fructe?

La fel, şi prăjiturile conumate între mese. Ne vor îngrăşa.

Pe cât de greu pare între mese ar trebui să consumăm doar apă, şi e greu, ştiu (chiar ştiu).

  1. Deci cum facem?

Consumăm fructele sau prăjiturica (nu jumătate de tavă) la finalul mesei când încă nu suntem sătui. Tot ce am consumat după instalarea senzaţiei de saţietate, îngraşă.

Încă crezi că fructele nu se combină cu alte alimente – acesta e doar un mit, cu excepţiile de rigoare. Persoanele cu diverse probleme digestive (multe din ele fiind date de o alimentaţie şi un stil de viaţă defectuoase) pot prezenta stări de balonare, dureri şi indispoziţie, generat nu doar de consumul de fructe, dar şi de consumul de diverse legume sau leguminoase.

O prăjiturică “de casă” mâncată la finalul mesei va avea un impact mult mai mic (dacă nu ne-am îmbuibat cu mâncare şi suntem deja sătui) asupra organismului în comparaţie cu ronţăirea unui pumn de fructe uscate sau chiar şi proaspete între mese când nu ne este foame.

Despre diferenţa dintre prăjiturica de casă vs. cea din comerţ data viitoare.

PS.

De ce ai mânca o prăjitură (de casă)? Satisfacţia personală? Şi sincer, mie una, un cheese cake clasic mi se pare o opţinune perfectă inclusiv pentru o gustare (asta dacă nu mănânci jumătate de tavă). Sunt prăjituri care, consumate cu măsură, sunt suficient de echilibrate. O prăjitură cu mere şi aluat fraged, poate?

Alege făina de tip 000 doar când e musai. Foloseşte făină a cărui număr e cât mai mare, cea de tip 650 merge foarte bine pt numeroase prăjituri. Detalii altă dată.

Doar că e “natural” sau “neprocesat” nu însemnă că e mai sănătos (mă apucă furnicături pe coloană când aud cât de greşit sunt folosiţi aceşti termeni). Excesul e exces, indiferent de sursă. Iar din fructe uscate sau confiate, şi fructe oleaginoase (nuci, migdale, caju, fistic) e foarte uşor să faci un exces de să puşte ficatul şi sau colecistul (fierea).

Ciorba la români

  1. Ciorbă, supă, cremă, borş, ce o fi… Iar cu frigul instalat prea devreme, undeva prin septembrie, am dat startul oficial la ele. Nu de alta dar parcă îţi încălzesc și sufletul, nu doar stomacul. Tot atunci mi-am propus să scriu articolul ăsta, mi-a cam luat 2 luni pare-se. Citește mai mult

Enzimele – catalizatori ai vieţii. Partea II

Procesul de digestie începe începe prin gătire/ procesare, ştiu că sună ciudat, dar cum îmi spunea o prietenă că ar fi auzit la tv – omul are o extincţie a stomacului numită tigaie. E simplu – gătirea/ procesarea le face mult mai disponibile spre a fi digerate şi folosite de către organism. Pe de altă parte, tot la fel de adevărat este că oricare ar fi metoda de gătire poate duce la denaturarea sau distrugerea unora dintre nutrienţii din alimente. Şi da, unele metode sunt mai bune decât altele, iar unele sunt de evitat total. Poate sunteţi confuzi, dar imaginaţi-vă să mâncaţi cartofi cruzi, boabe de grâu nefiert sau netransformat în făină-pâine, sau halcă crudă de carne. Dar nu la acest aspect vom face referire azi. Iar dacă vreţi să vedeţi ce înseamnă procesare şi de ce procesarea nu e neapărat rea, aici aveţi articolul meu despre „Cât de nesănătoase sunt alimentele procesate?” Citește mai mult

Enzimele – catalizatori ai vieţii. Partea I

M-am tot gândit care ar fi cea mai simplă definiţie ce aş putea s-o dau enzimelor. 3 cuvinte, de atât am nevoie: enzimele, catalizatori ai vieţii. Ce sunt catalizatorii? Acceleratori de reacţie chimică.

Despre enzime aş putea scrie zeci de pagini, dar nu ăsta e scopul, ci o mică clarificare a termenului de enzimă şi a rolului lor în procesul de digestie, şi confuziilor legate de capacitatea lor de a digera mese “complexe”, de unde şi dietele discociate. Şi nu voi discuta despre implicarea în alte procese biochimice din organismul nostru, sau în alimentele ce le consumăm sau chiar în industria alimentară sau farmaceuitică. Nu de alta dar am văzut o aberaţie în online care suna cam aşa: “Te îngraşă nu ceea ce mănânci şi nici cât mănânci, ci ora la care mănânci şi ce combinaţii alimentare faci. Atunci când amesteci mai multe alimente din diferite categorii, enzimele devin confuze şi aduc ocreştere în greutate.” Reacţia mea:

În primul rând, în afară de ulei/untură şi zahăr/unele fructe, toate alimentele au atât carbohidraţi, cât şi proteine şi lipide, deci sunt alimente complexe.

Citește mai mult