Articole

Îngheţată cu vodka

Sunt o persoană care între o bucată de brânză maturată şi o bucată de ciocolată, va alege prima variantă. Sunt puţine dulciuri care îmi plac la nebunie, iar înghetata e una dintre ele. Pur şi simplu ador îngheţata bună, indiferent de câte grade sunt afară.

Problema cu îngheţata: e foarte greu să găseşti o variantă cu etichetă bună sau măcar decentă. Iar atunci preţul e pe măsură; bineînţeles că reciproca nu e valabilă, multe branduri scumpe sau de lux au etichetă la fel de dubioasă precum variantele ieftine.

Şi pt că-mi place să mă joc prin bucătărie, mi-am propus să creez o altfel de îngheţată, una nerecomandată copiilor. De ce? Pt că e un fel de cocktail alcoolic pe bază de vodka sub formă de îngheţată.

Unul din avantajele acoolului cu grade multe, pe lângă gustul specific, este faptul că împiedică formarea cristalelor de gheaţă şi vei obţine o textură cremoasă. Asta dacă nu cumva ai o maşină de făcut îngheţată (care mă gândesc tot mai mult că ar fi o investiţie foarte bună).

Baza pentru îngheţată:

  • 3 gălbenuşuri;
  • 140 g zahăr;
  • 2 plicuri zahăr vanilat (ideal ar fi păstaia de vanilie);
  • 200 ml lapte;
  • 250 g mascarpone.

Gălbenuşurile se bat spumă cu zahărul şi zahărul vanilat până formează o spumă. Se adaugă laptele, şi amestecul astfel obţinut se fierbe pe baie de aburi până se îngroaşă puţin. Aveţi grijă la temperatură pt a nu transforma totul într-o omletă (mai mică de 65-70 grade Celsius). După răcire încorporaţi brânza mascarpone şi puneţi la frigider.

Îngheţată de caramel sărat cu nuci crocante:

  • ½ din baza pt îngheţată;
  • 200 ml smântână pt gătit/ frişcă (nu vegetală);
  • 50 g zahăr;
  • sare;
  • un pumn sănătos de nuci.

În paralel cu pregătirea bazei pt îngheţată, puneţi la caramelizat zahărul. Odată obţinută culoarea perfectă de caramel, adăugaţi smântâna şi sarea; lăsaţi la foc mic şi amestecaţi până la dizolvarea caramelului. Lăsaţi să se răcească şi puneţi la frigider.

Nucile se taie mărunt şi se prăjesc într-o tigaie neaderentă. Lăsaţi la răcit.

Odată răcit caramelul se bate bine spumă. Atenţie însă, nu veţi obţine spuma aceea aerată tipică pt frişcă.

Împărţiţi baza de îngheţată în 2. Într-una din jumătăţi, adăugaţi 2 shot-uri de vodka şi încorporaţi treptat spuma de caramel, folosind o spatulă de silicon. La final adăugaţi nuca.

Îngheţată straccialtella:

  • o tabletă de ciocolată amăruie (90g);
  • 200 ml smântână pt gătit/ frişcă (nu vegetală).

Bateţi frişca bine, după care o încorporaţi cu ajutorul unei spatula în baza pt îngheţaţă rămasă. Adăugaţi şi 2 shot-uri de vodka. Ciocolata se mărunţeşte şi se încorporează prin mişcări ample în cremă.

Puneţi cremele astfel obţinute la congelator. Ocazional, puteţi amesteca pt a fi 100% siguri că nu veţi obţine cristale de gheaţă, dar din experienţa personală, rezulatul e cât se poate de cremos.

Rezultatul e yummy. Garantat.

 

 

Chec cu dovleac – din seria Reţete de toamnă

Succesul de care s-a bucurat checul meu cu dovleac l-a făcut candidatul perfect pentru secţiunea DYI. E aromat, e un dulce sănătos (da, chiar dacă are zahăr), e perfect el aşa, dar poţi să-i pui lângă şi un pahar cu lapte sau puţină dulceaţă, sau lângă ceaşca cu cafea. Ce mai, e bun. Şi e o alternativă pt banana cake/ bread. Citește mai mult

Enzimele – catalizatori ai vieţii. Partea II

Procesul de digestie începe începe prin gătire/ procesare, ştiu că sună ciudat, dar cum îmi spunea o prietenă că ar fi auzit la tv – omul are o extincţie a stomacului numită tigaie. E simplu – gătirea/ procesarea le face mult mai disponibile spre a fi digerate şi folosite de către organism. Pe de altă parte, tot la fel de adevărat este că oricare ar fi metoda de gătire poate duce la denaturarea sau distrugerea unora dintre nutrienţii din alimente. Şi da, unele metode sunt mai bune decât altele, iar unele sunt de evitat total. Poate sunteţi confuzi, dar imaginaţi-vă să mâncaţi cartofi cruzi, boabe de grâu nefiert sau netransformat în făină-pâine, sau halcă crudă de carne. Dar nu la acest aspect vom face referire azi. Iar dacă vreţi să vedeţi ce înseamnă procesare şi de ce procesarea nu e neapărat rea, aici aveţi articolul meu despre „Cât de nesănătoase sunt alimentele procesate?” Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea IV

Dacă este ceva la ce nu aş putea renunţa vreodată sunt brânzeturile maturate, adică învechite; proces care dă brânzeturilor o savoare deosebită şi uneori un miros caracteristic, cu care nu mulţi sunt prieteni. Pe vremea când nu ştiam ce gust are blue cheese-ul sau parmezanul, brânza mea preferată era de departe, brânza de burduf de culoare galben-verzui, gust uşor iute şi un miros atât de pronunţat încât trebuia s-o împachetezi bine să nu miroase tot frigiderul. În continuare brânza aceea face parte din topul meu, din păcate prin Banat e destul de greu de găsit iar variantele din comerţ sunt departe de acea variantă. Citește mai mult

Salată de vinete altfel

Ştiu că sezonul vinetelor e pe terminate, şi am tot vrut să scriu articolul ăsta ce ceva vreme, dar poate aţi umplut congelatorul cu vinete sau dacă nu, e pt la anul… Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea III

Brânză, brânză şi iar brânză, sau unul din viciile mele

Dacă cineva m-ar obiga să aleg ceva pt a mânca tot restul vieţii mele, răspunsul ar fi simplu: brânză cu roşii şi pâine integrală (şi seminţe de chia deasupra, mie una-mi plac, în plus mă repet din nou omega 3, fibre şi proteine).  Cu atâtea mii de varietăţi de brânză şi soiuri de roşii nu m-aş plictisi. Bine… bine… trebuie să recunosc, preferatele mele sunt brânzeturile fermentate şi maturate, dar nu mă dau înapoi nici de la brânzeturile proaspete şi aş suferi în extra-sezonul roşiilor când chestiile alea de cauciuc şi formă de roşie nu mă atrag nici cum.
Citește mai mult

Pate cu ficat de pui

În jurul pate-ului sunt atâtea discuții și nici una „de bine”, cred că e pe toate listele de alimente interzise. La origini însă pate-ul din ficat este un produs delicat, rafinat, fin, nicidecum mizeria ce se vinde de cele mai multe ori la conservă sau tub. Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea II

Dacă în prima parte am încercat să demontez câteva din miturile legate de un mic dejun mai dulce (smoothie, fructe, cereale sau granola), acum voi lua la disecat variante mai “sărate” ale micului dejun. Şi azi voi întoarce pe toate părţile oul.

Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea I

Dacă e o regulă de alimentaţie pe care toată lumea o ştie (nu neapărat respectă) e cea referitoare la micul dejun = cea mai importantă masă a zilei. Motivul fiind unul foarte simplu: rezervele de energie accesibilă rapid organismului sunt terminate de la cină până la micul dejun iar organismul are nevoie de energie pt ziua ce vine. Asta ni se tot repetă, şi ni se repetă. Ceea ce nu ni se spune este că nu ai cum să mănânci la micul dejun pentru întreaga zi, adică nu îţi iei la micul dejun rezerva de energie pt întreaga zi, ci îţi asiguri energia până la următoarea masă care are trebui să fie undeva peste 3-5 ore.

Citește mai mult

Malnutriţia sau încă o consecinţă a alimentaţiei moderne

Conform WHO (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) malnutriţia este dată de dezechilibrul la nivel celular între nutrienţii şi energia furnizată şi nevoile organismului pentru a asigura creşterea, menţinerea şi funcţiile specifice. În general poate fi împărţită în 2 mari categorii: malnutrţia proteică şi malnutriţia cauzată de deficienţa în micronutrienţi (vitamine, minerale, oligoelemente).  Citește mai mult