Articole

Salată de couscous cu sos de roşii

Ianuarie, acea lună a anului plină de promisiuni pt o mai bună versiune a noastră. Când vine vorba de mâncare, cu toţi ne propunem să mâncăm mai sănătos; cred că e luna cu cele mai multe astfel de căutări online. Că a mânca sănătos e atât de prost înţeles, am tot spus. Oricum după atâta cârnaţi, caltaboşi, tobă, sarmale şi salată de boef parcă ar merge ceva mai light. Fan declarat de couscous, anul trecut am fost cucerită de o nouă variantă, care clar a ajuns în topul preferinţelor mele culinare. Acest couscous e aromat, fresh şi light, cu origini turceşti şi inspirat din Kisir (garnitură tradiţională turcească care variază de la regiune, la regiune).

Ingrediente (4 porţii):

  • 2 căni couscous
  • 2 linguri ulei de măsline
  • 1 linguriţă chimen
  • ½ linguriţă coriandru (pudră)
  • ½ linguriţă fulgi de chili
  • 1 ceapă roşie (mare) (cubuleţe)
  • ¼ linguriţă sare
  • 1 dovlecel (cubuleţe)
  • 1 conservă de roşii (cubuleţe) (approx. 400 g) sau 200 g pasta de roşii
  • 150 g salată la alegere (spanac baby, rucola, sau mix de salate) (opţional)
  • 2 roşii (cubuleţe)
  • 1 ardei roşu (cubuleţe)
  • 2 fire ceapă verde (tocată)
  • ½ cană mentă proaspătă (tocată, opţional)
  • ½ cană coriandru proaspăt, (tocat, opţional)
  • suc de lămâie
  • 400 g iaur grecesc.
  1. Într-o cratiţă mare, puneţi uleiul de măsline (temperature medie), adăugaţi chimenul, coriandrul pudră şi fulgii de chili. Amestecaţi până când condimentele îşi eliberează aromele.
  2. Adăugaţi ceapa roşie şi sotaţi până când ceapa devine translucidă.
  3. Adăugaţi dovlecelul şi sotaţi pt 2-3 minute.
  4. Adăugaţi conserva de roşii (pireul de roşii şi puţină apă) şi sarea, gătiţi până la obţinerea unui sos. Volumul de sos trebuie să fie egal cu volumul de couscous adăugat.
  5. Îndepărtaţi de pe foc sosul, adăugaţi couscous-ul şi acoperiţi pentru 5 minute.
  6. Între timp pregătiţi salata: salată, ceapă vrede, roşii, ardei roşu, mentă şi/sau coriandru proaspăt, suc de lămâie şi ulei de măsline.
  7. Serveşte-l alături de iaurt grecesc.

Couscous-ul se serveşte călduţ sau la temperature camerei. Pe de altă parte e o garniture ce acompaniază perfect carnea de miel sau de ce nu, carenea de pui sau vită.

 

 

 

Ciorba la români

  1. Ciorbă, supă, cremă, borş, ce o fi… Iar cu frigul instalat prea devreme, undeva prin septembrie, am dat startul oficial la ele. Nu de alta dar parcă îţi încălzesc și sufletul, nu doar stomacul. Tot atunci mi-am propus să scriu articolul ăsta, mi-a cam luat 2 luni pare-se. Citește mai mult

Carbohidraţi buni… carbohidraţi răi… Partea III

Suntem o uzină ce are ca şi combustibil glucoza, şi cum suntem o uzină al naibii de complicată am învăţat de-a lungul celor câteva milioane de ani de adaptare şi dezvoltare să producem combustibil şi atunci când nu îl avem la îndemână, cu consecinţe pe termen scurt şi pe termen lung. Organismul nostru are nevoie de glucoză pt a supravieţui, iar sistemul nostru nervos central (SNC = creier + măduva spinării) foloseşte în excusivitate glucoză. Pe acest principiu se bazează toate dietele sărace/foarte sărace în carbohidraţi. În aceste diete se interzice sau se reduce excesiv în primă fază consumul de carbohidraţi (de fapt a produselor preponderant constituite din carbohidraţi), când se consideră că organismul îşi va satisface nevoile energetice din propriile rezerve de grăsimi şi din proteinele şi grăsimile ingerate printr-un mecanism complicat. Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea IV

Dacă este ceva la ce nu aş putea renunţa vreodată sunt brânzeturile maturate, adică învechite; proces care dă brânzeturilor o savoare deosebită şi uneori un miros caracteristic, cu care nu mulţi sunt prieteni. Pe vremea când nu ştiam ce gust are blue cheese-ul sau parmezanul, brânza mea preferată era de departe, brânza de burduf de culoare galben-verzui, gust uşor iute şi un miros atât de pronunţat încât trebuia s-o împachetezi bine să nu miroase tot frigiderul. În continuare brânza aceea face parte din topul meu, din păcate prin Banat e destul de greu de găsit iar variantele din comerţ sunt departe de acea variantă. Citește mai mult

Salată de vinete altfel

Ştiu că sezonul vinetelor e pe terminate, şi am tot vrut să scriu articolul ăsta ce ceva vreme, dar poate aţi umplut congelatorul cu vinete sau dacă nu, e pt la anul… Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea III

Brânză, brânză şi iar brânză, sau unul din viciile mele

Dacă cineva m-ar obiga să aleg ceva pt a mânca tot restul vieţii mele, răspunsul ar fi simplu: brânză cu roşii şi pâine integrală (şi seminţe de chia deasupra, mie una-mi plac, în plus mă repet din nou omega 3, fibre şi proteine).  Cu atâtea mii de varietăţi de brânză şi soiuri de roşii nu m-aş plictisi. Bine… bine… trebuie să recunosc, preferatele mele sunt brânzeturile fermentate şi maturate, dar nu mă dau înapoi nici de la brânzeturile proaspete şi aş suferi în extra-sezonul roşiilor când chestiile alea de cauciuc şi formă de roşie nu mă atrag nici cum.
Citește mai mult

Pate cu ficat de pui

În jurul pate-ului sunt atâtea discuții și nici una „de bine”, cred că e pe toate listele de alimente interzise. La origini însă pate-ul din ficat este un produs delicat, rafinat, fin, nicidecum mizeria ce se vinde de cele mai multe ori la conservă sau tub. Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea II

Dacă în prima parte am încercat să demontez câteva din miturile legate de un mic dejun mai dulce (smoothie, fructe, cereale sau granola), acum voi lua la disecat variante mai “sărate” ale micului dejun. Şi azi voi întoarce pe toate părţile oul.

Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea I

Dacă e o regulă de alimentaţie pe care toată lumea o ştie (nu neapărat respectă) e cea referitoare la micul dejun = cea mai importantă masă a zilei. Motivul fiind unul foarte simplu: rezervele de energie accesibilă rapid organismului sunt terminate de la cină până la micul dejun iar organismul are nevoie de energie pt ziua ce vine. Asta ni se tot repetă, şi ni se repetă. Ceea ce nu ni se spune este că nu ai cum să mănânci la micul dejun pentru întreaga zi, adică nu îţi iei la micul dejun rezerva de energie pt întreaga zi, ci îţi asiguri energia până la următoarea masă care are trebui să fie undeva peste 3-5 ore.

Citește mai mult

Carbohidraţi buni… carbohidraţi răi… Partea II

Alimentele conțin diverși carbohidraţi cu proprietăți metabolice și gastrointestinale diferite. Pe de altă parte o importanță foarte mare o are originea biologică a produsului și modul de procesare al acestuia. Și când zic procesare nu mă refer doar la procesarea industriala, ci inclusiv cea făcută în bucataria proprie (dacă ești curios ce înseamnă procesarea aici ai un link). Într-adevăr putem caracteriza alimentele ca fiind preponderent furnizoare de carbohidrati cu absorbție rapidă sau absorbție lentă, carbohidraţi buni sau răi, carbohidraţi simpli sau complecşi, etc. Citește mai mult