Articole

Salată de couscous cu sos de roşii

Ianuarie, acea lună a anului plină de promisiuni pt o mai bună versiune a noastră. Când vine vorba de mâncare, cu toţi ne propunem să mâncăm mai sănătos; cred că e luna cu cele mai multe astfel de căutări online. Că a mânca sănătos e atât de prost înţeles, am tot spus. Oricum după atâta cârnaţi, caltaboşi, tobă, sarmale şi salată de boef parcă ar merge ceva mai light. Fan declarat de couscous, anul trecut am fost cucerită de o nouă variantă, care clar a ajuns în topul preferinţelor mele culinare. Acest couscous e aromat, fresh şi light, cu origini turceşti şi inspirat din Kisir (garnitură tradiţională turcească care variază de la regiune, la regiune).

Ingrediente (4 porţii):

  • 2 căni couscous
  • 2 linguri ulei de măsline
  • 1 linguriţă chimen
  • ½ linguriţă coriandru (pudră)
  • ½ linguriţă fulgi de chili
  • 1 ceapă roşie (mare) (cubuleţe)
  • ¼ linguriţă sare
  • 1 dovlecel (cubuleţe)
  • 1 conservă de roşii (cubuleţe) (approx. 400 g) sau 200 g pasta de roşii
  • 150 g salată la alegere (spanac baby, rucola, sau mix de salate) (opţional)
  • 2 roşii (cubuleţe)
  • 1 ardei roşu (cubuleţe)
  • 2 fire ceapă verde (tocată)
  • ½ cană mentă proaspătă (tocată, opţional)
  • ½ cană coriandru proaspăt, (tocat, opţional)
  • suc de lămâie
  • 400 g iaur grecesc.
  1. Într-o cratiţă mare, puneţi uleiul de măsline (temperature medie), adăugaţi chimenul, coriandrul pudră şi fulgii de chili. Amestecaţi până când condimentele îşi eliberează aromele.
  2. Adăugaţi ceapa roşie şi sotaţi până când ceapa devine translucidă.
  3. Adăugaţi dovlecelul şi sotaţi pt 2-3 minute.
  4. Adăugaţi conserva de roşii (pireul de roşii şi puţină apă) şi sarea, gătiţi până la obţinerea unui sos. Volumul de sos trebuie să fie egal cu volumul de couscous adăugat.
  5. Îndepărtaţi de pe foc sosul, adăugaţi couscous-ul şi acoperiţi pentru 5 minute.
  6. Între timp pregătiţi salata: salată, ceapă vrede, roşii, ardei roşu, mentă şi/sau coriandru proaspăt, suc de lămâie şi ulei de măsline.
  7. Serveşte-l alături de iaurt grecesc.

Couscous-ul se serveşte călduţ sau la temperature camerei. Pe de altă parte e o garniture ce acompaniază perfect carnea de miel sau de ce nu, carenea de pui sau vită.

 

 

 

Cum şi de ce să ne construim meniul?

Trebuie să recunosc, în ultima vreme programul meu a fost destul de haotic, ceea ce a avut ca şi consecinţă şi un program alimentar haotic. Cel mai bine mi-am dat seama de asta aseară, când aveam o poftă teribilă de muşchiuleţ de porc, cu sos alb de capere, cartofi traşi în unt şi legume trase la tigaie. Guess what? Acasă aveam doar capere, smântână dulce, unt şi ceva legume proaspete sau congelate. Iar vizita mea la magazin, după serviciu, a fost mai mult decât dezamăgitoare. Vitrinele de carne proaspată arată precum nişte vitrine ciauşiste, sau cel mult găseşti nişte carne învechită, deloc atrăgătoare. Dezamăgită, mi-am pus clasica întrebare: ce naiba mănânc în seara asta, rapid şi gustos, şi preferabil să îmi rămână şi pt mâine la prânz???

Organizarea meniului este unul dintre cele mai importante aspecte, atunci când vrem să fim siguri că:

  • avem parte de mese echilibrate nutriţional şi caloric;
  • mâncăm ceea ce ne place şi ne încântă, nu ce apucăm;
  • nu ajungem să ne punem întrebarea ’ce naiba mâncăm azi’?
  • nu tânjim după ronţăieli între mese pt că nu ne-am săturat cu ceea ce (cât ne-am pus în) ne-am pus în farfurie;
  • odată ajunşi seara acasă, nu deschidem frigiderul apuncând ceva doar să băgăm ceva în stomac (de obicei acestea fiind brânzeturi, mezeluri, chestii de pus pe pâine, etc), sau mai rău, ronţăieli în loc de mâncare, şi obosiţi fiind ne tolănim pe canapea în faţa laptopului sau televizorului;
  • şi cel mai important, ne ajută să facem cumpărăturile, să salvăm timp la cumpărături (nu ne plimbăm dezorientaţi printre rafturi), să nu aruncăm mâncare şi implicit să salvăm bani.

Tips and tricks ce pt mine funcţionează:

  1. Înainte să mergi la cumpărături alocăţi timp pt a face un meniu măcar pt 3 zile şi o listă de cumpărături. De ce? Nu vei fi tentat să cumperi prea multe alimente uşor perisabile, care vor ajunge în coşul de gunoi după câteva zile. Nu cumpăra ceva doar pt că e la promoţie. Ai acasă 5 tipuri de brânză, nu te lăsa tentat de promoţia la nu ştiu ce brânză, care expiră în curând sau care nu se păstrează în condiţii optime în frigider. Vei arunca ce ai prin frigider deja şi economia devine pierdere.
  2. Meniurile le contruiesc în jurul sursei principale de proteină. Aşa că tot timpul voi avea mai multe opţiuni prin casă. Dacă îmi e poftă de ceva anume, mai special (coaste, piept de raţă, steak de vită, cotlet de berbecuţ), acestea le iau proaspete, chiar dacă nu le consum chiar în aceaşi zi; temperatura din frigider fiind super ok pt a le păstra 1-2 zile. În plus unele cărnuri pot sta şi câteva zile la marinat.
  3. Nu trebuie să construieşti meniuri elaborate în timpul săptămânii, cu cât mai puţin timp în bucătărie, cu atât mai bine. Şi aleg de foarte multe ori să fac mâncăruri care pot fi consumate la mai mult de o masă.
  4. Dacă încă meniul nu e stabilit pt zilele următoare, cât pregătesc cina (care, nu odată e şi prânzul pt ziua următoare, dacă nu gătesc în paralel şi prânzul) stabilesc atunci, nu stau toată ziua să mă gândesc ce aş mânca. Cât mâncarea e pe foc pot să pregătesc marinatele, să hidratez leguminoasele, să decongelez în mod optim alimentele (adică în frigider) şi de ce nu, ziua următoare, în drum spre casă, trag o fugă la magazin dacă îmi lipseşte ceva anume.
  5. Ce e musai să nu lipsească din coşul de cumpărături: iaurtul natural, o brânzică uşoară, ouăle. Sunt perfecte atât pentru micul dejun cât şi pentru cină sau gustare. Oricât mi-ar plăcea să mă răsfăţ cu un mic dejun elaborat, de luni până vineri timpul nu-mi permite. Şi pe cât de banale par aceste alimente, pe atât de versatile sunt. La acestea se adaugă musai salata proaspătă.
  6. Întotdeauna să ai ceva rezerve în congelator, în special legume, fructe congelate, dar şi ceva carne care nu-şi schimbă foarte mult textura prin congelare/decongelare (pui, porc, viţel). Nu odată, îmi creez propriile amestecuri pt diverse supe/ciorbe, şi le porţionez astfel încât să ştiu că se va mânca în 2 zile. Cu meniul stabilit, poţi să scoţi seara alimentele din congelator şi să le decongelezi în condiţii optime.
  7. Întotdeauna să ai ceva rezerve în cămară, conserve de fasole, năut, porumb, roşii, peşte, paste din grâu dur, orez, smântână dulce. Dar şi leguminoase; lintea fierbe destul de repede, iar fasolea şi năutul, hidratate din seara precedentă, vor fierbe în 45 min – o oră în oala sub presiune.
  8. Conservele te salvează atunci când ceva neprevăzut apare în program, sau pur şi simplu ai avut o zi grea şi nu ai chef să găteşti. O salată de fasole sau năut; o salată cu peşte pot fi o opţiune bună pt cină sau prânz.
  9. Condimentele – pot transforma banala şi fada carne de pui în ceva delicios. Azi pulpe de pui glazurate cu miere, cardamon, ghimbir şi ceva spicy; mâine – pulpe de pui marinate în iaurt, coriandru şi ceva ierburi aromatice. Şi de ce nu, vin pt gătit.
  10. Variaţi pt a nu vă plictisi.

Chec cu dovleac – din seria Reţete de toamnă

Succesul de care s-a bucurat checul meu cu dovleac l-a făcut candidatul perfect pentru secţiunea DYI. E aromat, e un dulce sănătos (da, chiar dacă are zahăr), e perfect el aşa, dar poţi să-i pui lângă şi un pahar cu lapte sau puţină dulceaţă, sau lângă ceaşca cu cafea. Ce mai, e bun. Şi e o alternativă pt banana cake/ bread. Citește mai mult

Ciorba la români

  1. Ciorbă, supă, cremă, borş, ce o fi… Iar cu frigul instalat prea devreme, undeva prin septembrie, am dat startul oficial la ele. Nu de alta dar parcă îţi încălzesc și sufletul, nu doar stomacul. Tot atunci mi-am propus să scriu articolul ăsta, mi-a cam luat 2 luni pare-se. Citește mai mult

Carbohidraţi buni… carbohidraţi răi… Partea III

Suntem o uzină ce are ca şi combustibil glucoza, şi cum suntem o uzină al naibii de complicată am învăţat de-a lungul celor câteva milioane de ani de adaptare şi dezvoltare să producem combustibil şi atunci când nu îl avem la îndemână, cu consecinţe pe termen scurt şi pe termen lung. Organismul nostru are nevoie de glucoză pt a supravieţui, iar sistemul nostru nervos central (SNC = creier + măduva spinării) foloseşte în excusivitate glucoză. Pe acest principiu se bazează toate dietele sărace/foarte sărace în carbohidraţi. În aceste diete se interzice sau se reduce excesiv în primă fază consumul de carbohidraţi (de fapt a produselor preponderant constituite din carbohidraţi), când se consideră că organismul îşi va satisface nevoile energetice din propriile rezerve de grăsimi şi din proteinele şi grăsimile ingerate printr-un mecanism complicat. Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea IV

Dacă este ceva la ce nu aş putea renunţa vreodată sunt brânzeturile maturate, adică învechite; proces care dă brânzeturilor o savoare deosebită şi uneori un miros caracteristic, cu care nu mulţi sunt prieteni. Pe vremea când nu ştiam ce gust are blue cheese-ul sau parmezanul, brânza mea preferată era de departe, brânza de burduf de culoare galben-verzui, gust uşor iute şi un miros atât de pronunţat încât trebuia s-o împachetezi bine să nu miroase tot frigiderul. În continuare brânza aceea face parte din topul meu, din păcate prin Banat e destul de greu de găsit iar variantele din comerţ sunt departe de acea variantă. Citește mai mult

Salată de vinete altfel

Ştiu că sezonul vinetelor e pe terminate, şi am tot vrut să scriu articolul ăsta ce ceva vreme, dar poate aţi umplut congelatorul cu vinete sau dacă nu, e pt la anul… Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea III

Brânză, brânză şi iar brânză, sau unul din viciile mele

Dacă cineva m-ar obiga să aleg ceva pt a mânca tot restul vieţii mele, răspunsul ar fi simplu: brânză cu roşii şi pâine integrală (şi seminţe de chia deasupra, mie una-mi plac, în plus mă repet din nou omega 3, fibre şi proteine).  Cu atâtea mii de varietăţi de brânză şi soiuri de roşii nu m-aş plictisi. Bine… bine… trebuie să recunosc, preferatele mele sunt brânzeturile fermentate şi maturate, dar nu mă dau înapoi nici de la brânzeturile proaspete şi aş suferi în extra-sezonul roşiilor când chestiile alea de cauciuc şi formă de roşie nu mă atrag nici cum.
Citește mai mult

Pate cu ficat de pui

În jurul pate-ului sunt atâtea discuții și nici una „de bine”, cred că e pe toate listele de alimente interzise. La origini însă pate-ul din ficat este un produs delicat, rafinat, fin, nicidecum mizeria ce se vinde de cele mai multe ori la conservă sau tub. Citește mai mult

Ce să (nu) mâncăm la micul dejun. Partea II

Dacă în prima parte am încercat să demontez câteva din miturile legate de un mic dejun mai dulce (smoothie, fructe, cereale sau granola), acum voi lua la disecat variante mai “sărate” ale micului dejun. Şi azi voi întoarce pe toate părţile oul.

Citește mai mult