Articole

Îngheţată cu vodka

Sunt o persoană care între o bucată de brânză maturată şi o bucată de ciocolată, va alege prima variantă. Sunt puţine dulciuri care îmi plac la nebunie, iar înghetata e una dintre ele. Pur şi simplu ador îngheţata bună, indiferent de câte grade sunt afară.

Problema cu îngheţata: e foarte greu să găseşti o variantă cu etichetă bună sau măcar decentă. Iar atunci preţul e pe măsură; bineînţeles că reciproca nu e valabilă, multe branduri scumpe sau de lux au etichetă la fel de dubioasă precum variantele ieftine.

Şi pt că-mi place să mă joc prin bucătărie, mi-am propus să creez o altfel de îngheţată, una nerecomandată copiilor. De ce? Pt că e un fel de cocktail alcoolic pe bază de vodka sub formă de îngheţată.

Unul din avantajele acoolului cu grade multe, pe lângă gustul specific, este faptul că împiedică formarea cristalelor de gheaţă şi vei obţine o textură cremoasă. Asta dacă nu cumva ai o maşină de făcut îngheţată (care mă gândesc tot mai mult că ar fi o investiţie foarte bună).

Baza pentru îngheţată:

  • 3 gălbenuşuri;
  • 140 g zahăr;
  • 2 plicuri zahăr vanilat (ideal ar fi păstaia de vanilie);
  • 200 ml lapte;
  • 250 g mascarpone.

Gălbenuşurile se bat spumă cu zahărul şi zahărul vanilat până formează o spumă. Se adaugă laptele, şi amestecul astfel obţinut se fierbe pe baie de aburi până se îngroaşă puţin. Aveţi grijă la temperatură pt a nu transforma totul într-o omletă (mai mică de 65-70 grade Celsius). După răcire încorporaţi brânza mascarpone şi puneţi la frigider.

Îngheţată de caramel sărat cu nuci crocante:

  • ½ din baza pt îngheţată;
  • 200 ml smântână pt gătit/ frişcă (nu vegetală);
  • 50 g zahăr;
  • sare;
  • un pumn sănătos de nuci.

În paralel cu pregătirea bazei pt îngheţată, puneţi la caramelizat zahărul. Odată obţinută culoarea perfectă de caramel, adăugaţi smântâna şi sarea; lăsaţi la foc mic şi amestecaţi până la dizolvarea caramelului. Lăsaţi să se răcească şi puneţi la frigider.

Nucile se taie mărunt şi se prăjesc într-o tigaie neaderentă. Lăsaţi la răcit.

Odată răcit caramelul se bate bine spumă. Atenţie însă, nu veţi obţine spuma aceea aerată tipică pt frişcă.

Împărţiţi baza de îngheţată în 2. Într-una din jumătăţi, adăugaţi 2 shot-uri de vodka şi încorporaţi treptat spuma de caramel, folosind o spatulă de silicon. La final adăugaţi nuca.

Îngheţată straccialtella:

  • o tabletă de ciocolată amăruie (90g);
  • 200 ml smântână pt gătit/ frişcă (nu vegetală).

Bateţi frişca bine, după care o încorporaţi cu ajutorul unei spatula în baza pt îngheţaţă rămasă. Adăugaţi şi 2 shot-uri de vodka. Ciocolata se mărunţeşte şi se încorporează prin mişcări ample în cremă.

Puneţi cremele astfel obţinute la congelator. Ocazional, puteţi amesteca pt a fi 100% siguri că nu veţi obţine cristale de gheaţă, dar din experienţa personală, rezulatul e cât se poate de cremos.

Rezultatul e yummy. Garantat.

 

 

E adevărat că? Dulciuri din comerţ sau prăjiturica de casă?

Dacă data trecută am încercat să demontez mitul fructe vs. prăjititura de casă, insistând pe ideea de dulce făcut în casă, azi am să încerc să vă conving de ce e ok să fim foarte selectivi şi atenţi la eticheta dulciurilor cumpărate sau cum să nu o dăm în bară acasă. Citește mai mult

E adevărat că? Zahărul natural vs. zahărul procesat

E adevărat că ar fi mai sănătos să mâncăm fructe proaspete sau uscate (adică zaharuri naturale) şi nu dulciuri (adică zaharuri procesate)? O întrebare la care ai vedea la început doar un răspuns firesc: da. Doar că nu e tocmai aşa, ci are nuanţe, poate nu atâtea cât cele 50 de nuanţe de gri, dar câteva tot sunt.

La prima vedere a consuma fructe proaspete sau uscate este o alegere firească în defavoarea unei prăjiturele sau biscuit.

Dar?

  1. Corpul nostru nu ştie să facă diferenţa între zaharuri fie ele din fructe sau prăjitură. Tocmai am spus că sunt acelaşi lucru? Ups, dar da, asta am spus. Nu vă impacientaţi şi nu-mi săriţi încă în cap. Explic imediat. Pentru organism glucoza e glucoză, fructoza e fructoză, amidonul e amidon, etc., sau orice carbohidrat venit el din fruct sau din prăjitură.

Indiferent de sursa de provenienţă a carbohidraţilor organismul foloseşte în aceleaşi mecanisme pt a transforma carbohidraţii în carbohidraţi simpli (aici despre clasificarea carbohidraţilor); carbohidraţi simpli care mai departe sunt folosiţi pt producerea de energie, respectiv depozitarea sub formă de pufoşenie a excesului. Excesul din orice sursă e exces. Iar fructele uscate abundă în carbohidraţi ceea ce poate duce foarte uşor la un exces, aportul de carbohidraţi fiind undeva pe la 60-70 g/ 100 g.

  1. Dar care e diferenţa majoră?

– fructe proaspete: au fibre, apă şi micronutrienţi (vitamine şi oligoelemente);

fructe uscate: au fibre şi micronutrienţi, dar sunt o sursă super concentrată de zaharuri şi ai nevoie de voinţă pt a te abţine la câteva;

fructe confiate: sunt un mare NU; confierea presupune conservarea prin fierberea fructelor într-un sirop de zahăr, mult zahăr.

Fibrele, pe lângă rolul lor în asigurarea saţietăţii, încetinesc absorbţia la nivel intestinal. Cu toate acestea, nu înlocui o masă completă cu fructe niciodată. Ce însemă o masă completă? O masă care conţine proteine, grăsimi şi carbohidraţi în anumite proporţii. Şi gustările ar trebui să fie mese complete. Fructele în sine nu ţin de foame, nu oferă senzaţie de saţietate. Iar dacă alegi o gustare doar de fructe uscate-confiate, impactul asupra organismului va fi dat de cantitatea mare de zahăr per cantitate mâncată, cu tot aportul de fibre.

o prăjitură realizată din ingredient tradiţionale sau aşa zisa prăjitură de casă are cele 3 grupe de macronutrienţi:

  • proteine din ouă, lactate (lapte, iaurt, kefir, brânză);
  • carbohidraţi din făină, zahăr, fructe, lacate (da, şi lacatele au carbohidraţi);
  • grăsimi vegetale (ulei, niciodată margarină) sau animale (unt, smântână sau alte lacate, untură, nuci, cocos);
  • stau mai prost la capitolul fibre, aport care e mai mare în cazul prăjiturilor cu fructe şi nuci, cocos sau cookies cu fulgi de ovăz sau făină integrală.

majoritatea covărşitoare a dulciurilor din comeţ sunt bombe calorice lipsite de valoare nutritivă:

  • sirop de glucoză-fructoză sau alţi îndulcitori;
  • margarină, în comerţ trecută ca şi grăsimi vegetale (parţial) hidrogenate;
  • foetaj (tot cu margarină);
  • tot felul de coloranţi şi aromatizanţi, conservanţi;
  • frişcă vegetală (adică o margarină aerată, îndulcită şi cu multe altele pt a stabiliza spuma aia);
  • etc.
  1. Dar ce ne îngraşă cu adevărat nu e fructul vs. prăjitura. Şi aici am să exclud toate acele dulciuri de comerţ. În momentul în care vedeţi pe lista ingredientelor cele enumerate mai sus, ideal ar fi să nu le puneţi în coşul de cumpărături. Atunci? Nivelul glicemiei în momentul în care mâncăm fructul sau prăjitura. Adică dacă mâncăm atunci când nu ne este efectiv foame.

Fructele ronţăite între mese când nu ne este foame ne vor îngrăşa. Adică, ai mâncat bine şi peste 1,5-2 ore te gândeşti tu că ai vrea ceva dulce şi alegi ceva fructe că doar sunt sănătoase. Nu tocmai. Pacreasul secretă insulină şi pentru ele. În plus revenim la faptul că fructele nu oferă senzaţie de saţietate. Câţi nu cunoaşteţi senzaţia de ‘mi-e foame’ instalată la foarte puţin timp după consumarea unei mese de fructe?

La fel, şi prăjiturile conumate între mese. Ne vor îngrăşa.

Pe cât de greu pare între mese ar trebui să consumăm doar apă, şi e greu, ştiu (chiar ştiu).

  1. Deci cum facem?

Consumăm fructele sau prăjiturica (nu jumătate de tavă) la finalul mesei când încă nu suntem sătui. Tot ce am consumat după instalarea senzaţiei de saţietate, îngraşă.

Încă crezi că fructele nu se combină cu alte alimente – acesta e doar un mit, cu excepţiile de rigoare. Persoanele cu diverse probleme digestive (multe din ele fiind date de o alimentaţie şi un stil de viaţă defectuoase) pot prezenta stări de balonare, dureri şi indispoziţie, generat nu doar de consumul de fructe, dar şi de consumul de diverse legume sau leguminoase.

O prăjiturică “de casă” mâncată la finalul mesei va avea un impact mult mai mic (dacă nu ne-am îmbuibat cu mâncare şi suntem deja sătui) asupra organismului în comparaţie cu ronţăirea unui pumn de fructe uscate sau chiar şi proaspete între mese când nu ne este foame.

Despre diferenţa dintre prăjiturica de casă vs. cea din comerţ data viitoare.

PS.

De ce ai mânca o prăjitură (de casă)? Satisfacţia personală? Şi sincer, mie una, un cheese cake clasic mi se pare o opţinune perfectă inclusiv pentru o gustare (asta dacă nu mănânci jumătate de tavă). Sunt prăjituri care, consumate cu măsură, sunt suficient de echilibrate. O prăjitură cu mere şi aluat fraged, poate?

Alege făina de tip 000 doar când e musai. Foloseşte făină a cărui număr e cât mai mare, cea de tip 650 merge foarte bine pt numeroase prăjituri. Detalii altă dată.

Doar că e “natural” sau “neprocesat” nu însemnă că e mai sănătos (mă apucă furnicături pe coloană când aud cât de greşit sunt folosiţi aceşti termeni). Excesul e exces, indiferent de sursă. Iar din fructe uscate sau confiate, şi fructe oleaginoase (nuci, migdale, caju, fistic) e foarte uşor să faci un exces de să puşte ficatul şi sau colecistul (fierea).