Teoria caloriei. Partea I

Am o curiozitate… mare … dacă aş pune întrebarea “ce este o calorie?” câte răspunsuri cât de cât corecte aş primi. Şi mă refer la răspunsuri corecte dpdv chimico-fizic. Nicidecum la răspunsuri cum că ar fi monstruleţii ce se strecoară noaptea în dulap să ne strâmteze hainele.

Caloria e o unitate de măsură (nu a slăninuţei de pe şolduri ci) a energiei. Ca multe alte lucruri ce ţin de chimie-fizică, caloria este o calorie doar în anumite condiţii, şi asta pt că foarte multe deteminări (fie ele teroretice sau experimentale) sunt adevărate doar în anumite condiţii. Condiţii standard. Când aceste condiţii nu sunt îndeplinite există formule complicate de calcul pt situaţii reale. Întrebaţi pe oricine s-a lovit vreodată de termodinamică şi ale ei legi.

Deci ce este o calorie? Cantitatea aproximativă de energie necesară să creşti temperatura unui gram de apă cu un grad Celsius, la presiune atmosferică. În alimentaţie se foloseşte kcal (prescurtată şi Cal). Şi pt că kilo se referă la 1000 * unitatea de bază, kcal face referire la cantitatea aproximativă de energie necesară să creşti temperatura a 1000 grame (1 kilogram) de apă cu un grad Celsius, la presiune atmosferică.

Şi ce legătură are mâncarea cu energia necesară să încălzeşti apa? Răspunsul: câtă mâncare trebuie să arzi pt a produce căldura necesară să încălzeşti apă. Şi când zic ardere mă refer la foc, fum şi miros urât.

Adică mâncarea e combustibilul (şi primul sistem termodinamic), oxidantul (sau cel ce întreţine arderea) e oxigenul din aer, iar căldura degajată e energia care este preluată de apă (adică al doilea sistem termodinamic) prin schimb de energie, transformare termodinamică.

Cu toate acestea, în Sistemul Internaţional al unităţilor de măsură, unitatea de măsură pt energie este Joule-ul, pe care îl vedeţi de asemenea trecut pe etichete. O kcal fiind aproximativ 4.2 kJ.

Aşadar şi în concluzie, eticheta prezintă câte kcal are înmagazinate acel aliment şi nu spune nicidecum:

  • cât se va absorbi din ceea ce mănânci,
  • care este sănătatea tractului digestiv sau lungimea intestinului subţire,
  • care va fi glicemia în momentul în care vei mânca,
  • câte celule musculare sau de grăsime ai în cele 70 kg strandard pt care sunt făcute toate calculele,
  • cum stai cu hormonii,
  • sau ce va face organismul tău cu acea energie,
  • şi foarte important – reduce energia la categorii generale de macronutrienţi (de exemplu, din zaharuri nu spune cât e glucoză şi cât e fructoză).

Şi vă întreb eu atunci:

  • ce legătură are corpul nostru cu condiţiile standard de laborator, cu apa încălzită în laborator?
  • organismul nostru e chiar atât de simplu încât să îl putem reduce la o banală ecuaţie matematică cu plus şi minus?
  • chiar tot din ceea ce mâncăm ajunge energie? sau depinde de factorii înşiraţi mai sus?
  • cât consumăm de fapt pt metabolismul bazal? ce este acest metabolism bazal?
  • de ce 2 persoane care consumă acelaşi nr. de calorii au greutăţi/ indice de masă corporală/ procent de grăsime diferit?

Câteva răspunsuri, data viitoare.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *